Ca...trenul

Mi-e dor de iubire
Mi-e frică de voi
Și fug încontinuu
De „noi”.

Cred că e timpul să plec. Mi-e dor de mine. Dar nu știu unde să mă caut. O să încep să bâjbâi prin întuneric centimetru cu centimetru. Sper să mă găsesc pe undeva... și sper că nu m-am schimbat prea mult. Sper să mă recunosc după atâta vreme.